Sohn
box 4/5
und ihr
Beate
Fr
28. Frau Seais und Inr Senn
4
*
S
25
8000
200
S
822
400
3 500
Ilui, al acelui imperativ teribil pen-Aca glasul din çap. Schnitzler, me¬
tru care vointa devine un mane-Idicul si scriitorul Schnitzler il tra¬
#chin care 'nchide ochii cänd se Tteazä ca atare. Pentru el amorul
AI
culcä si tipä tragic cänd se miscä.
ca probiemä este o boalä de care
Nu este iaräs o simplä intäm¬
Inu se poate scäpa cu viatä, e una
BOTEZ
din bolile mortale, e pur suggestie
Am impresia chiar cà Schnitzler a
mortalä, adicà incurabilä.
fäcut freudism färä sà stie inainte
In nuvelele lui Schnitzler trece
on fils
de Freud. Parcà fiecare vienez are
un vänt de nebunie. O nebunie
un limbaj co-constitutia predispusä pentru psih¬
normalä, adicä o nebunie pe care o
ce incrucisare
analizä, ca tuberculosil pentru via¬
intelegi, pe care o urmäresti dän¬
Bacreiat acest
tä fulgeratä.
du-ti oarecum adezinnea, cu apro¬
Solectiv care à
bare, aptoape cu calm, ca pe-un
Chinul din nuvelele lui Schnitzler
zä. valsul vie-Teste al trupului si al sufletului. al
Syeniment omenesc normal.
ARTHUR SCHNITZLER
auss in tripläj creatiei integrale, ca o necesitate
—
Prin latura omeneascä pe care-Ol nic, dintr’o. sügtstié anoymhalá Si
honie in atmo-vitalä, ca o conditie a vietii si ca
Turmareste Schnitzler se apropie de
bolnävicignsä, ci din ingäsi fünta
face sä te so-I un germene al mortii. Amorul in
noi cu o mare putere de domina¬
noasträ, din insäsi viatg. asa un
bgrädinä, si sà Schnitzler este un paroxism. Este
tiune. El este cronicarul vietii sen¬
este ea.
lii care vin de analizat curo sensibilitate care nu¬i
timentale. Cronicarul lucid al a¬
Tragicul stä in impfneredlama-
poate rezista. Eroli lui trebue sä
cestei vieti. Nu intelege sä crute
rului peste orice, si in joeul Wietii
ie azi, oamenii moarä dupä cum o strunä intinsä
nimic, färä insä sä simuleze o rä¬
in carc apärem fantose ce se stricä.
onhomä si o a-la nesfärsit trebue sä plesneascä.
cealä pur obiectivä.
Intre Schnitzler si Tomas Hardy
coplesitoare.
Schnitzler reabiliteazä amorul cu
Cu toatä brutalitatea actiunei,
cu ale sale „mici ironii ale vieri“
din Viena ar fi
rangul poruncilor biblice. El poartä
Schnitzler ne prinde prin cäldura
existä o afinitate de conceptii.
economicä are
fatalitatea acelor specii de vietäti
si intelegerea cu care creiazä oa¬
In desnodämäntul totdeauna fatal
care mor in clipa urmätoare dra¬
menil. Schnitzler e un tragic senti¬
din nuvelele lui Schnitzler este tot¬
este un verita¬
gosteilpe care au fäcut-o.
mental. Cu-o ratiune limpede si, vie,
deauna inevitabilul märunt care
Wienei. Pentru
lubireae un apogen sufletesc,
si cu o sensibilitate finä. intrunite
constitue mica ironie a vietii.
rabili, desigur
dupä care numäi moartea poate fi
laolaltä, Schnitzer izbuteste sä
Amorul lui Schnitzler este tragie
moartea sunt
mai nobilä, si poate sä-i mai suct
prezinte desävärsit cea mai com- Ifjindcä e uman, sexual färä sä fie
pentru verita-Tceadä. Amorule o'stare sufleteascä
plexá problemä a vietii.
animalic, si. pentrucä astfel fünd
este un serii-anormalä,etonalitate ridicatä a
Tragical amorului in Schnitzler
patimei amoru- simturilor, ca tonul strunei intinse, nu vine dintr'un romantism plato-] (Cititi continuarea in pagina I-al
box 4/5
und ihr
Beate
Fr
28. Frau Seais und Inr Senn
4
*
S
25
8000
200
S
822
400
3 500
Ilui, al acelui imperativ teribil pen-Aca glasul din çap. Schnitzler, me¬
tru care vointa devine un mane-Idicul si scriitorul Schnitzler il tra¬
#chin care 'nchide ochii cänd se Tteazä ca atare. Pentru el amorul
AI
culcä si tipä tragic cänd se miscä.
ca probiemä este o boalä de care
Nu este iaräs o simplä intäm¬
Inu se poate scäpa cu viatä, e una
BOTEZ
din bolile mortale, e pur suggestie
Am impresia chiar cà Schnitzler a
mortalä, adicà incurabilä.
fäcut freudism färä sà stie inainte
In nuvelele lui Schnitzler trece
on fils
de Freud. Parcà fiecare vienez are
un vänt de nebunie. O nebunie
un limbaj co-constitutia predispusä pentru psih¬
normalä, adicä o nebunie pe care o
ce incrucisare
analizä, ca tuberculosil pentru via¬
intelegi, pe care o urmäresti dän¬
Bacreiat acest
tä fulgeratä.
du-ti oarecum adezinnea, cu apro¬
Solectiv care à
bare, aptoape cu calm, ca pe-un
Chinul din nuvelele lui Schnitzler
zä. valsul vie-Teste al trupului si al sufletului. al
Syeniment omenesc normal.
ARTHUR SCHNITZLER
auss in tripläj creatiei integrale, ca o necesitate
—
Prin latura omeneascä pe care-Ol nic, dintr’o. sügtstié anoymhalá Si
honie in atmo-vitalä, ca o conditie a vietii si ca
Turmareste Schnitzler se apropie de
bolnävicignsä, ci din ingäsi fünta
face sä te so-I un germene al mortii. Amorul in
noi cu o mare putere de domina¬
noasträ, din insäsi viatg. asa un
bgrädinä, si sà Schnitzler este un paroxism. Este
tiune. El este cronicarul vietii sen¬
este ea.
lii care vin de analizat curo sensibilitate care nu¬i
timentale. Cronicarul lucid al a¬
Tragicul stä in impfneredlama-
poate rezista. Eroli lui trebue sä
cestei vieti. Nu intelege sä crute
rului peste orice, si in joeul Wietii
ie azi, oamenii moarä dupä cum o strunä intinsä
nimic, färä insä sä simuleze o rä¬
in carc apärem fantose ce se stricä.
onhomä si o a-la nesfärsit trebue sä plesneascä.
cealä pur obiectivä.
Intre Schnitzler si Tomas Hardy
coplesitoare.
Schnitzler reabiliteazä amorul cu
Cu toatä brutalitatea actiunei,
cu ale sale „mici ironii ale vieri“
din Viena ar fi
rangul poruncilor biblice. El poartä
Schnitzler ne prinde prin cäldura
existä o afinitate de conceptii.
economicä are
fatalitatea acelor specii de vietäti
si intelegerea cu care creiazä oa¬
In desnodämäntul totdeauna fatal
care mor in clipa urmätoare dra¬
menil. Schnitzler e un tragic senti¬
din nuvelele lui Schnitzler este tot¬
este un verita¬
gosteilpe care au fäcut-o.
mental. Cu-o ratiune limpede si, vie,
deauna inevitabilul märunt care
Wienei. Pentru
lubireae un apogen sufletesc,
si cu o sensibilitate finä. intrunite
constitue mica ironie a vietii.
rabili, desigur
dupä care numäi moartea poate fi
laolaltä, Schnitzer izbuteste sä
Amorul lui Schnitzler este tragie
moartea sunt
mai nobilä, si poate sä-i mai suct
prezinte desävärsit cea mai com- Ifjindcä e uman, sexual färä sä fie
pentru verita-Tceadä. Amorule o'stare sufleteascä
plexá problemä a vietii.
animalic, si. pentrucä astfel fünd
este un serii-anormalä,etonalitate ridicatä a
Tragical amorului in Schnitzler
patimei amoru- simturilor, ca tonul strunei intinse, nu vine dintr'un romantism plato-] (Cititi continuarea in pagina I-al