Frau Beate und ihr Sohn
box 4/5
28. ManSeaeund nr Sann
M. . eeen e eneene.
N.
ARGUS SUISSE ET INTERNATIONAL]
DE LA PRESSE S. A.
23, rue du Rhöne — Genéve
IAdr. télégr.: Conpures-Geneve — Téléph. 44.005
IBureau Internztional de coupures de journaux
Traductions de et en touter languer
Correspomdants dans toutes les grandes villes
Estrait du Journal:
Adresse:
ADEVERUL, BUCAREST
Pate:
2 AUR 1990
lui, al acelui imperativ teribil pen-Hca glasul din cap. Schn
tru care vointa devine un mane-Idicul si scriitorul Schnit
chin care #nchide ochii cänd se Tteazä ca atare. Pentruf
Sorntern Strafn
culcä si tipä tragic cänd se miscä.
ca problemä este o boa
Nu este iaräs o simplä intäm¬
nu se poate scäpa cu vi
de DEMOSTENE BOTEZ
plare cä Freud a pornit dela Viena,
—O
din bolile mortale, e pur
Am impresia chiar cà Schnitzler a
mortalà, adicà incurabilä
Arthur Schnitzler: Madame Beate et son fls
fäcut freudism färä sä stie inainte
In nuvelele lui Schnit
de Freud. Parcà fiecare vienez are
un vänt de nebunie,
Literatura austrlach are doi re-,tru. vienezi aproape un limbaj co¬
constitutia predispusä pentru psih¬
normalä, adicà o nebunie
prezentanti de mäna intäi: Arthurf mun. Nu estiu din ce incrucisare
analizä, ca tuberculosil pentru via¬
intelegi, pe care o urm
Schnitzler si Stefan Zweig. Mai e-Tcomplicatä de rase s'a creiat acest
tä fulgeratä.
du-ti ####cum adezinnea
xact, doi reprezentanti lai spfrikuluil suilet individualt si colectiv care a
Chinul din nuvelele lui Schnitzler
bare, aproape cu calm,
si sufletului vienez. Dupa Faris, ne-#creiat opereta vienezä. valsul vie¬
este al trupului si al sufletului, al
eveniment omenesc nor
Icontestat cà Viena este orasul carei nez, muzica lui Strauss in triplä
creatiei integrale, cà o necesitate
Prin latura omeneascà
a creiat si isi mentine incä o at-]ipostazä, si acea armonie in atmo¬
vitalä, ca o conditie a vietii si ca
urmäreste Schnitzler se
mosferà sufleteascä discretä ca unf sferä, in aer, care te face sä te so¬
un germene al mortii. Amorul innoit cu o mare putere d
parfum, o caracteristicä bine defi-]cotesti.perpetu intr’o grädinä. si sä
Schnitzler este un paroxism. Este
tiune. El este cronicarul
Initä. Viena are pentru eine o cu¬
prinzi din jur melodii care vin de
analizat curo sensibilitate care nu¬
timentale. Cronicarul lu
noaste farmecul unei femei caline,
pretutindeni.
poate rezista. Eroli lui trebue sä
cestei vieti. Nu intelege
Ja unei midinete cultivate si senti¬
Si in viata grea de azi, oamenii
moará dupä cum o strunä intinsä
nimic, färd insä sä simu
mentale, cu mari disponibilitäti su¬
aceia au o volosie bonhomä si o a-|la nesfärsit trebue sä plesneascä.
cealä pur obiectivä.
fletesti si cu manifestatiuni haluci¬
bondentä sufleteascä coplesitoare.
Schnitzler reabiliteazä amorul cu
Cu toatä brutalitatea
nante. Viena prin puterea ei de a-IPar’cä toatä lumea din Viena ar fi
rangul poruncilor biblice. El poartä
Schnitzler ne prinde pri
tractie si de adaptare poartä ceva
artisti. Insäsi viata economicä arelfatalitatea acelor specii de vietätl
fatal.
si intelegerea cu care ci
acést nobil blazon.
care mor in clipa urmätoare dra¬
menii. Schnitzlere un tr
Cultivarea muzicii este acolo o
Artur Schnitzler este un verita¬
gostei pe care au fäcut-o.
mental. Cu-o ratiune limp
necesitate. E singura artä care
bil reprezentant al Vienei. Pentru
lubireae un apogen sufletesc,bsi cu o sensibilitate finä.
poatt exprima inexprimabilul dinjoamenii aceia admirabili, desigur
dupä care numai moartea poate flaolaltä, Schnitzer izbi
sufletul vienez, lucrat de-o intensä
cä##numai amorul si moartea gunt
mai nobilä, si poate sä-i mai, suc¬
prezinte desävärsit cea
viatä interioarä care l'a rafinat.
singureie valori ca pentru verita¬
ceadä. Amorulie o'stare sufleteascä
plexá problemä a vietli.
Pentru cä muzica se adreseazälbili artisti. Schnitzier este un seri-anormalä,eo tonalitate ridicatä a
Tragical amorului in
dlirect sufletului, ea inseamnä pen-Itor al amorului, al patimei amoru- Isimturilor, ca tonul strunei intinse, nu vinc dintr’un romanti#
8.
box 4/5
28. ManSeaeund nr Sann
M. . eeen e eneene.
N.
ARGUS SUISSE ET INTERNATIONAL]
DE LA PRESSE S. A.
23, rue du Rhöne — Genéve
IAdr. télégr.: Conpures-Geneve — Téléph. 44.005
IBureau Internztional de coupures de journaux
Traductions de et en touter languer
Correspomdants dans toutes les grandes villes
Estrait du Journal:
Adresse:
ADEVERUL, BUCAREST
Pate:
2 AUR 1990
lui, al acelui imperativ teribil pen-Hca glasul din cap. Schn
tru care vointa devine un mane-Idicul si scriitorul Schnit
chin care #nchide ochii cänd se Tteazä ca atare. Pentruf
Sorntern Strafn
culcä si tipä tragic cänd se miscä.
ca problemä este o boa
Nu este iaräs o simplä intäm¬
nu se poate scäpa cu vi
de DEMOSTENE BOTEZ
plare cä Freud a pornit dela Viena,
—O
din bolile mortale, e pur
Am impresia chiar cà Schnitzler a
mortalà, adicà incurabilä
Arthur Schnitzler: Madame Beate et son fls
fäcut freudism färä sä stie inainte
In nuvelele lui Schnit
de Freud. Parcà fiecare vienez are
un vänt de nebunie,
Literatura austrlach are doi re-,tru. vienezi aproape un limbaj co¬
constitutia predispusä pentru psih¬
normalä, adicà o nebunie
prezentanti de mäna intäi: Arthurf mun. Nu estiu din ce incrucisare
analizä, ca tuberculosil pentru via¬
intelegi, pe care o urm
Schnitzler si Stefan Zweig. Mai e-Tcomplicatä de rase s'a creiat acest
tä fulgeratä.
du-ti ####cum adezinnea
xact, doi reprezentanti lai spfrikuluil suilet individualt si colectiv care a
Chinul din nuvelele lui Schnitzler
bare, aproape cu calm,
si sufletului vienez. Dupa Faris, ne-#creiat opereta vienezä. valsul vie¬
este al trupului si al sufletului, al
eveniment omenesc nor
Icontestat cà Viena este orasul carei nez, muzica lui Strauss in triplä
creatiei integrale, cà o necesitate
Prin latura omeneascà
a creiat si isi mentine incä o at-]ipostazä, si acea armonie in atmo¬
vitalä, ca o conditie a vietii si ca
urmäreste Schnitzler se
mosferà sufleteascä discretä ca unf sferä, in aer, care te face sä te so¬
un germene al mortii. Amorul innoit cu o mare putere d
parfum, o caracteristicä bine defi-]cotesti.perpetu intr’o grädinä. si sä
Schnitzler este un paroxism. Este
tiune. El este cronicarul
Initä. Viena are pentru eine o cu¬
prinzi din jur melodii care vin de
analizat curo sensibilitate care nu¬
timentale. Cronicarul lu
noaste farmecul unei femei caline,
pretutindeni.
poate rezista. Eroli lui trebue sä
cestei vieti. Nu intelege
Ja unei midinete cultivate si senti¬
Si in viata grea de azi, oamenii
moará dupä cum o strunä intinsä
nimic, färd insä sä simu
mentale, cu mari disponibilitäti su¬
aceia au o volosie bonhomä si o a-|la nesfärsit trebue sä plesneascä.
cealä pur obiectivä.
fletesti si cu manifestatiuni haluci¬
bondentä sufleteascä coplesitoare.
Schnitzler reabiliteazä amorul cu
Cu toatä brutalitatea
nante. Viena prin puterea ei de a-IPar’cä toatä lumea din Viena ar fi
rangul poruncilor biblice. El poartä
Schnitzler ne prinde pri
tractie si de adaptare poartä ceva
artisti. Insäsi viata economicä arelfatalitatea acelor specii de vietätl
fatal.
si intelegerea cu care ci
acést nobil blazon.
care mor in clipa urmätoare dra¬
menii. Schnitzlere un tr
Cultivarea muzicii este acolo o
Artur Schnitzler este un verita¬
gostei pe care au fäcut-o.
mental. Cu-o ratiune limp
necesitate. E singura artä care
bil reprezentant al Vienei. Pentru
lubireae un apogen sufletesc,bsi cu o sensibilitate finä.
poatt exprima inexprimabilul dinjoamenii aceia admirabili, desigur
dupä care numai moartea poate flaolaltä, Schnitzer izbi
sufletul vienez, lucrat de-o intensä
cä##numai amorul si moartea gunt
mai nobilä, si poate sä-i mai, suc¬
prezinte desävärsit cea
viatä interioarä care l'a rafinat.
singureie valori ca pentru verita¬
ceadä. Amorulie o'stare sufleteascä
plexá problemä a vietli.
Pentru cä muzica se adreseazälbili artisti. Schnitzier este un seri-anormalä,eo tonalitate ridicatä a
Tragical amorului in
dlirect sufletului, ea inseamnä pen-Itor al amorului, al patimei amoru- Isimturilor, ca tonul strunei intinse, nu vinc dintr’un romanti#
8.