und ihr Sohn
box 4/5
28. Frau Beate
Aaueaundnn Eaaan
Ne
# eressssetet enseteeer ueeeee
—
—
—
Arpus Suisse et international de la Prese S. A.
23. Rue du Rhöne - GENEVE
Adr. télégr. Coupurea-Genéve — Tél. 44.005
Bureau International de ceupures de journaux.
Traductions de et en toutes langnes.
Correspondants dans toutes les grandes villes
Extrait du journal:
Sl, Sochler
Adresse:
2
—
Date
∆
sura mai intens printr'un jurnal.
Dar, se vede cà revenirea la modä
1
a romanului-jurnal readus cao ne¬
Seritorltstralll
cesitate de excesul de sinceritate
fatä de sine care-i izvorul actual al
de DEMOSTENE BOTEZ
literaturii franceze, nu a sosit incä
in Europa centralä.
Arthur Schnitzler: Mad ame Béate et son fils a
In acest roman este o chestiune
Editura ca si lectorul francez nutzá o teorie a romanului desvoltatä
pur freudianä, ca o exemplificare
mai pot suporta cu entüziasm nu-in faimosul jurnal ce a urmat „Les
a unui concept stüntific, si una
vela. Totul este „romün“ sgür ni faux monnayeurs“, pune cu pre¬
tragic omeneascä, sau mai exact.
este deloc. Maupassant (dadä! arcautie si conform retetei, eticheta
femeiasch.
träi astäzi ar fi färà mesere ca un
de roman, cänd si cind.
Doamna Béate este väduva unui
viziteu in Paris.
Dar, o carte francezä, dacà nu¬i
ARTHUR SCHNITZLER
actor. Are aproape 40 de ani, si are
De altfel nici la noi, de vreo doi
roman e suspectatä de insuficientä,
vorba decät de propriul ei fiu.
un bäet, Hugo, in värstä de 17 ani.
ani incoace nu se scrie decät „ro¬
lipsä de intères si poate plictisealä.
O femeie „fatalä“ färä altä me¬
Cu umilintä si resemnare se duc
man“. Nu l-am avut o perioadä in¬
Nue serios.
serie decät o avere si o värstä
la Fortunata, sä-si cearä copilu
treagä nationalä, si tocmai cänd
De aceca poate si „Madame Béa
care sä-i permitä viciul care-i de¬
sä capete promisiunea de a nu
criticii explicaserä deplin inexis¬
te et son fils“, in traducerea fran¬
mai vedea.
sigur un lux. l-a ademenit pe Hugo.
tenta lui, romanul apare ingrisitor
cezä poartä indicatiunea „roman“.
Aceastä Fortunata este prezen
„Copilul“ Hugo a trecut dela
de multiplu.
Si, intr'adevär, dacä dupä concep¬
mamä, la amantä. A fäcut pasul si
tatä de Schnitzler cu preciziun
Din toate literaturile, se pare cä
tia masivä si päduroasä germanä,
diabolicä; e sigurä pe ea, are uza
progresul inevitabil. Romantism,
cea germanä a rämas in urmä;
nu este un roman; existä cu cinste
pasiune, univers, sentimentalism, o
jul lumei respective, are bunätat
bine inteles si in urma noasträ. Au
ca atare in literatura francezä. Are
vibrare fizicà de inceput, inepuiza¬
si ironie cänd trebue, e rea si pro
ajuns abia la nuvelä, si la roman a¬
factura, unitatea si cuprinsul unui ro
tectoare; — e teribilä. Minte si a
bilä si psihologiceste devastatoare
bia pe ici pe colo.
man francez. „Madame Béate et
il scoate pe Hugo din atmosfera
sigurä. Renuntä si stärue. Promit
In fond insä editura francezä ne
son fils“ este aproape un jurnal al
casei si mamei sale, si- duce cu
cu naivitate si inocentä tot ce i s
oferä cu elegantä volume de lux
sbuciumatei d-ne Béate. E un
ochi halucinati de fericiri nebä¬
1cere, punctänd conversatia cu iro
cu literile cät gändacii de pivnitä,
„roman“ de probleme psihologice. Inuite, direct, in alcov.
nii proprii geloziei fatä de mamä
in care o nuvelä deslänatä, o face,
Actiunea cu tot dramatismul ei, es¬
Béate simte cä- pierde pe Hugo.
Si totusi continuä sä-I vadä, c
parvenitä, pe romanul.
te numai un motiv. Tragedia e in¬
Si pentru a-l salva nu crutä nimic
sà intrebuintez un eufemism car
Numai André Gide care tutelea¬
terioarä. Istorisirea venitä dela au-din ceeace face o femeie pentru a cäpätat un sens impropriu, — D
tor pare artificialä. Ea s'ar desfä¬ a-si recäpäta amantul, desi nu era Hugo,
1) Ed. Victor Attinger.
box 4/5
28. Frau Beate
Aaueaundnn Eaaan
Ne
# eressssetet enseteeer ueeeee
—
—
—
Arpus Suisse et international de la Prese S. A.
23. Rue du Rhöne - GENEVE
Adr. télégr. Coupurea-Genéve — Tél. 44.005
Bureau International de ceupures de journaux.
Traductions de et en toutes langnes.
Correspondants dans toutes les grandes villes
Extrait du journal:
Sl, Sochler
Adresse:
2
—
Date
∆
sura mai intens printr'un jurnal.
Dar, se vede cà revenirea la modä
1
a romanului-jurnal readus cao ne¬
Seritorltstralll
cesitate de excesul de sinceritate
fatä de sine care-i izvorul actual al
de DEMOSTENE BOTEZ
literaturii franceze, nu a sosit incä
in Europa centralä.
Arthur Schnitzler: Mad ame Béate et son fils a
In acest roman este o chestiune
Editura ca si lectorul francez nutzá o teorie a romanului desvoltatä
pur freudianä, ca o exemplificare
mai pot suporta cu entüziasm nu-in faimosul jurnal ce a urmat „Les
a unui concept stüntific, si una
vela. Totul este „romün“ sgür ni faux monnayeurs“, pune cu pre¬
tragic omeneascä, sau mai exact.
este deloc. Maupassant (dadä! arcautie si conform retetei, eticheta
femeiasch.
träi astäzi ar fi färà mesere ca un
de roman, cänd si cind.
Doamna Béate este väduva unui
viziteu in Paris.
Dar, o carte francezä, dacà nu¬i
ARTHUR SCHNITZLER
actor. Are aproape 40 de ani, si are
De altfel nici la noi, de vreo doi
roman e suspectatä de insuficientä,
vorba decät de propriul ei fiu.
un bäet, Hugo, in värstä de 17 ani.
ani incoace nu se scrie decät „ro¬
lipsä de intères si poate plictisealä.
O femeie „fatalä“ färä altä me¬
Cu umilintä si resemnare se duc
man“. Nu l-am avut o perioadä in¬
Nue serios.
serie decät o avere si o värstä
la Fortunata, sä-si cearä copilu
treagä nationalä, si tocmai cänd
De aceca poate si „Madame Béa
care sä-i permitä viciul care-i de¬
sä capete promisiunea de a nu
criticii explicaserä deplin inexis¬
te et son fils“, in traducerea fran¬
mai vedea.
sigur un lux. l-a ademenit pe Hugo.
tenta lui, romanul apare ingrisitor
cezä poartä indicatiunea „roman“.
Aceastä Fortunata este prezen
„Copilul“ Hugo a trecut dela
de multiplu.
Si, intr'adevär, dacä dupä concep¬
mamä, la amantä. A fäcut pasul si
tatä de Schnitzler cu preciziun
Din toate literaturile, se pare cä
tia masivä si päduroasä germanä,
diabolicä; e sigurä pe ea, are uza
progresul inevitabil. Romantism,
cea germanä a rämas in urmä;
nu este un roman; existä cu cinste
pasiune, univers, sentimentalism, o
jul lumei respective, are bunätat
bine inteles si in urma noasträ. Au
ca atare in literatura francezä. Are
vibrare fizicà de inceput, inepuiza¬
si ironie cänd trebue, e rea si pro
ajuns abia la nuvelä, si la roman a¬
factura, unitatea si cuprinsul unui ro
tectoare; — e teribilä. Minte si a
bilä si psihologiceste devastatoare
bia pe ici pe colo.
man francez. „Madame Béate et
il scoate pe Hugo din atmosfera
sigurä. Renuntä si stärue. Promit
In fond insä editura francezä ne
son fils“ este aproape un jurnal al
casei si mamei sale, si- duce cu
cu naivitate si inocentä tot ce i s
oferä cu elegantä volume de lux
sbuciumatei d-ne Béate. E un
ochi halucinati de fericiri nebä¬
1cere, punctänd conversatia cu iro
cu literile cät gändacii de pivnitä,
„roman“ de probleme psihologice. Inuite, direct, in alcov.
nii proprii geloziei fatä de mamä
in care o nuvelä deslänatä, o face,
Actiunea cu tot dramatismul ei, es¬
Béate simte cä- pierde pe Hugo.
Si totusi continuä sä-I vadä, c
parvenitä, pe romanul.
te numai un motiv. Tragedia e in¬
Si pentru a-l salva nu crutä nimic
sà intrebuintez un eufemism car
Numai André Gide care tutelea¬
terioarä. Istorisirea venitä dela au-din ceeace face o femeie pentru a cäpätat un sens impropriu, — D
tor pare artificialä. Ea s'ar desfä¬ a-si recäpäta amantul, desi nu era Hugo,
1) Ed. Victor Attinger.