iun
uza
tat
pro
a
nit
i S
iro
mä
und ihr Sohn
1 Beat
Fr
28. ae an bos 4/5
I sura mai intens printr’un jurnal.
Din remarcabilul dialog dintre
Dar, se vede cà revenirea la modä
mamä si amantä tärzie si libertinä,
aromanului-jurnal readus ca o ne¬
iesä evident un conflict intre douä
cesitate de excesul de sinceritate
„femei“ pentru un bärbat.
fatä de sine care-i izvorul actual al
In grija mamei se amestecä pu¬
literaturii franceze, nu a sosit incä
ternic si inconstient un sentiment
in Europa centralä.
Ide „femeie“, o jubire de altä na¬
*
is (1
turä, mai laicà, decät cea de mamä.
Mama isi apärà in propriul ei copil
In acest roman este o chestiune
esvoltatä
geneza sentimentului ei, care-i dra¬
mat „Lesj pur freudianä, ca o exemplificare
goste „tout court“.
cu pre-ta unui concept stüntific, si una
In sentimentul mamei de 37 de
eticheta tragic omeneasch, sau mai exact.
rani pentru propriul ei copil de 17
femeiasch.
ani este un amestec complex; este
Doamna Béate este väduva unui
lack nu¬i
si o dragoste satanic ascunsä de
ARTHÜR SCHNITZLER
actor. Are aproape 40 de ani, si are
uficientä,
„femeie“, de amantä.
vorba decät de propriul ei fiu.
un bäet, Hugo, in värstä de 17 ani.
lictisealä.
In istoria literarä curentä, scena
O femeie „fatalä“ färd altä me¬
Cu umilintä si resemnare se duce
dinte Béate si Fortunata nu figu¬
serie decät o avere si o värstä
la Fortunata, sä-si cearä copilul,
reazä decät in lupta dintre douä
me Béa
care sä-i permitä viciul care-i de-Isä capete promisiunea de a nu¬
femei pentru acelas bärbat, si pen¬
rea fran¬
sigur un lux, l-a ademenit pe Hugo.
mai vedea.
tru bärbat.
„roman“
„Copilul“ Hugo a trecut dela
Aceastä Fortunata este prezen¬
Copilul adolescent este astfel ca
concep- Imamä, la amantä. A fäcut pasul si
tatä de Schnitzler cu preciziune
un instrument, de care nu al ne¬
germanä,progresul inevitabil. Romantism,
diabolicä; e sigurä pe ea, are uza¬
voe, dar care-i frumos, si pe care
cu cinste Ipasiune, univers, sentimentalism, ofiul lumei respective, are bunätate
de aceca nu vrei sä-l dai.
d. Are 1vibrare fizicà de inceput, inepuiza-Isi ironie cänd trebue, e rea si pro¬
*
umui robilä si psihologiceste devastatoarel tectoare; — e teribilä. Minte si a¬
Freudism pur. Umilinta si tortu¬
éate et il scoate pe Hugo din atmosferal sigurä. Renuntä si stärue. Promite
ra de fiecare ceas a mamei este im¬
jumal alcasei si mamei sale. si-l duce cul cu naivitate si inocentä tot ce i se
presionantä si de mult efect dra¬
un
rochi halucinati de fericiri nebä¬
cere, punctänd conversatia cu iro¬
matic.
hologice. Inuite direct, in alcov.
nit proprii geloziei fatä de mamä.
De alftel si in afarä de orice in¬
ul ei, es¬
Béate simte cä-] pierde pe Hugo.
Si totusi continuä sä-1 vadä, ca
tentie specificä lui Freud, conflic¬
lia e in-Si pentru a-l salva nu crutä nimic sä intrebuintez un eufemism care
tul acesta dintre mamä si copilul
dela au-din ceeace face o femeie pentru a cäpätat un sens impropriu, — pe
hr desfä¬ a-si recäpäta amantul, desi nu era Hugo,
(Cititi continuarea in pax. IV-a)
uza
tat
pro
a
nit
i S
iro
mä
und ihr Sohn
1 Beat
Fr
28. ae an bos 4/5
I sura mai intens printr’un jurnal.
Din remarcabilul dialog dintre
Dar, se vede cà revenirea la modä
mamä si amantä tärzie si libertinä,
aromanului-jurnal readus ca o ne¬
iesä evident un conflict intre douä
cesitate de excesul de sinceritate
„femei“ pentru un bärbat.
fatä de sine care-i izvorul actual al
In grija mamei se amestecä pu¬
literaturii franceze, nu a sosit incä
ternic si inconstient un sentiment
in Europa centralä.
Ide „femeie“, o jubire de altä na¬
*
is (1
turä, mai laicà, decät cea de mamä.
Mama isi apärà in propriul ei copil
In acest roman este o chestiune
esvoltatä
geneza sentimentului ei, care-i dra¬
mat „Lesj pur freudianä, ca o exemplificare
goste „tout court“.
cu pre-ta unui concept stüntific, si una
In sentimentul mamei de 37 de
eticheta tragic omeneasch, sau mai exact.
rani pentru propriul ei copil de 17
femeiasch.
ani este un amestec complex; este
Doamna Béate este väduva unui
lack nu¬i
si o dragoste satanic ascunsä de
ARTHÜR SCHNITZLER
actor. Are aproape 40 de ani, si are
uficientä,
„femeie“, de amantä.
vorba decät de propriul ei fiu.
un bäet, Hugo, in värstä de 17 ani.
lictisealä.
In istoria literarä curentä, scena
O femeie „fatalä“ färd altä me¬
Cu umilintä si resemnare se duce
dinte Béate si Fortunata nu figu¬
serie decät o avere si o värstä
la Fortunata, sä-si cearä copilul,
reazä decät in lupta dintre douä
me Béa
care sä-i permitä viciul care-i de-Isä capete promisiunea de a nu¬
femei pentru acelas bärbat, si pen¬
rea fran¬
sigur un lux, l-a ademenit pe Hugo.
mai vedea.
tru bärbat.
„roman“
„Copilul“ Hugo a trecut dela
Aceastä Fortunata este prezen¬
Copilul adolescent este astfel ca
concep- Imamä, la amantä. A fäcut pasul si
tatä de Schnitzler cu preciziune
un instrument, de care nu al ne¬
germanä,progresul inevitabil. Romantism,
diabolicä; e sigurä pe ea, are uza¬
voe, dar care-i frumos, si pe care
cu cinste Ipasiune, univers, sentimentalism, ofiul lumei respective, are bunätate
de aceca nu vrei sä-l dai.
d. Are 1vibrare fizicà de inceput, inepuiza-Isi ironie cänd trebue, e rea si pro¬
*
umui robilä si psihologiceste devastatoarel tectoare; — e teribilä. Minte si a¬
Freudism pur. Umilinta si tortu¬
éate et il scoate pe Hugo din atmosferal sigurä. Renuntä si stärue. Promite
ra de fiecare ceas a mamei este im¬
jumal alcasei si mamei sale. si-l duce cul cu naivitate si inocentä tot ce i se
presionantä si de mult efect dra¬
un
rochi halucinati de fericiri nebä¬
cere, punctänd conversatia cu iro¬
matic.
hologice. Inuite direct, in alcov.
nit proprii geloziei fatä de mamä.
De alftel si in afarä de orice in¬
ul ei, es¬
Béate simte cä-] pierde pe Hugo.
Si totusi continuä sä-1 vadä, ca
tentie specificä lui Freud, conflic¬
lia e in-Si pentru a-l salva nu crutä nimic sä intrebuintez un eufemism care
tul acesta dintre mamä si copilul
dela au-din ceeace face o femeie pentru a cäpätat un sens impropriu, — pe
hr desfä¬ a-si recäpäta amantul, desi nu era Hugo,
(Cititi continuarea in pax. IV-a)