iechun. . 4
culuj Jendonez pe
Liebelei
box 13/7
gner in piesa luj S
G. Anhehue
rie „Copilul David“
Aceastä dramä 1
joace incä din stag
insä din cauza im
Bergner a fost ney
ne premjera deoare
Ausschnitt aus:
or englez nia consi#
te piesa cu altä ac
Rampa/Bucurestd,
principal.
De astädatä, „Con
se va juca la mijlo
vom: 10.8.1936.
brie.
u. nK usin Peshen
„Ultimul ei rol''
va juca cu Marry
principal.
Mari pregätiri pentru stagiunea
6
Leontine Cagan #
Inoua lucrare a lui
„Capfura. Iuj Caro
#0
tealllka, id Londia
lich Schnitzler va i
1as ifrrp- Oe Pestr ai¬
cà n'a fost fixat.
Premiere exceleate si dehnturi extraordinare. Max Reinhardt
„Profesor Bernhar
prezentatä pe scena
va inscena „Oedip“ la Londra. O piesd cn Bergner
teatru si probabil
loviturä a stagjunii
Conjunctura teatralä londonezä
DRAME SI TRAGEDII
este extraordinar de favorabilä,
REVISTA LON
deoarece toate teatrele din Wes.
Este foarte interesantä remarca
tend sunt ocupate pe intreaga va¬
à in actuala conjunctura teatralä
Nici teatrele der
rä, oferind première chjar si a.
le vor prezenta la Londra pri¬
cu mäinjle in sön.
cum cänd staginnea e atät de ina¬
mele drame, deogrece in ultimii
Felix Ferry, acel
intatä.
ani s'au jucat aproape numaj co¬
nij trecuti a entuzi
Din conträ se poate spuné, cä
medji, pentru a se satisface in spe
cu „Salm.Revue“, a
publicul frecventeazä teatrul a.
cial gustul publieului.
Lupe Velez ca sä jo
cum maj mult decät in plinä sta¬
Sir John Martin Haxven L-a in¬
rea sa productie.
giune.
Ivitat pe celebrul regis# Max
Noj premiere de
Teatrul englez nu träeste nu¬
Reinhardt. la toamnä, ca sä in¬
anuntate la Windmi
maj din vänzarea locurjlor de par
sceneze „Oedipus Rex'’, la Ly¬
Prince-Edward-Then
ter, ej si cu ajutorul publicului
ceum theatre, acolo unde a pus
ville-Theatre.
de galerje färä de care ar fi im¬
Astfel in lunile S
In scenä, acum cätiva ani „Mira¬
Iposjbil sä se joace, si njci Londra
Octombrie se vor
colul' Nancy Price, una din cele
nt ar avea in cazul ästa decät o
maj mari actrite aie scenej engle. Tnele lo fonze #nu m
stagiune de iarnä, Asa teatrele
ze, intentioneazä sä joace in „le-1nouä reviste.
sunt in fjecare zi pline.
Lipsesc numai „cej 1000“ aris¬
tocratia, aceig cari duc o viatä de
societate si mondenitatea le cere
sä fie plecati in sträjnätate.
OPERETA VIENEZA LA LON-
DRA
Opereta de jazz a decedat.
Muzjca sincopatä nu maj pre¬
zintä nicj un nou punct de aträc¬
tie si productiile teatrale s’au re¬
intors la genul operetej vjeneze
cu stilul ariilor melodjoase si al
cäntecelor de dragoste, gen cure
acum cätiva anf èra socotit ca
perimat, ca „demodat si fusese
scos din repertorju.
Deocamdatä pentru primele
säptämänj ale stagjunij de toam¬
nä, se anuntä la Londra frei pre.
miere de operetä ale vechilor
maestri vienezi. C. B. Cochran,
faimosul director englez, pregä¬
teste „Liebelei' u muzica lui Os¬
kar Strauss.
culuj Jendonez pe
Liebelei
box 13/7
gner in piesa luj S
G. Anhehue
rie „Copilul David“
Aceastä dramä 1
joace incä din stag
insä din cauza im
Bergner a fost ney
ne premjera deoare
Ausschnitt aus:
or englez nia consi#
te piesa cu altä ac
Rampa/Bucurestd,
principal.
De astädatä, „Con
se va juca la mijlo
vom: 10.8.1936.
brie.
u. nK usin Peshen
„Ultimul ei rol''
va juca cu Marry
principal.
Mari pregätiri pentru stagiunea
6
Leontine Cagan #
Inoua lucrare a lui
„Capfura. Iuj Caro
#0
tealllka, id Londia
lich Schnitzler va i
1as ifrrp- Oe Pestr ai¬
cà n'a fost fixat.
Premiere exceleate si dehnturi extraordinare. Max Reinhardt
„Profesor Bernhar
prezentatä pe scena
va inscena „Oedip“ la Londra. O piesd cn Bergner
teatru si probabil
loviturä a stagjunii
Conjunctura teatralä londonezä
DRAME SI TRAGEDII
este extraordinar de favorabilä,
REVISTA LON
deoarece toate teatrele din Wes.
Este foarte interesantä remarca
tend sunt ocupate pe intreaga va¬
à in actuala conjunctura teatralä
Nici teatrele der
rä, oferind première chjar si a.
le vor prezenta la Londra pri¬
cu mäinjle in sön.
cum cänd staginnea e atät de ina¬
mele drame, deogrece in ultimii
Felix Ferry, acel
intatä.
ani s'au jucat aproape numaj co¬
nij trecuti a entuzi
Din conträ se poate spuné, cä
medji, pentru a se satisface in spe
cu „Salm.Revue“, a
publicul frecventeazä teatrul a.
cial gustul publieului.
Lupe Velez ca sä jo
cum maj mult decät in plinä sta¬
Sir John Martin Haxven L-a in¬
rea sa productie.
giune.
Ivitat pe celebrul regis# Max
Noj premiere de
Teatrul englez nu träeste nu¬
Reinhardt. la toamnä, ca sä in¬
anuntate la Windmi
maj din vänzarea locurjlor de par
sceneze „Oedipus Rex'’, la Ly¬
Prince-Edward-Then
ter, ej si cu ajutorul publicului
ceum theatre, acolo unde a pus
ville-Theatre.
de galerje färä de care ar fi im¬
Astfel in lunile S
In scenä, acum cätiva ani „Mira¬
Iposjbil sä se joace, si njci Londra
Octombrie se vor
colul' Nancy Price, una din cele
nt ar avea in cazul ästa decät o
maj mari actrite aie scenej engle. Tnele lo fonze #nu m
stagiune de iarnä, Asa teatrele
ze, intentioneazä sä joace in „le-1nouä reviste.
sunt in fjecare zi pline.
Lipsesc numai „cej 1000“ aris¬
tocratia, aceig cari duc o viatä de
societate si mondenitatea le cere
sä fie plecati in sträjnätate.
OPERETA VIENEZA LA LON-
DRA
Opereta de jazz a decedat.
Muzjca sincopatä nu maj pre¬
zintä nicj un nou punct de aträc¬
tie si productiile teatrale s’au re¬
intors la genul operetej vjeneze
cu stilul ariilor melodjoase si al
cäntecelor de dragoste, gen cure
acum cätiva anf èra socotit ca
perimat, ca „demodat si fusese
scos din repertorju.
Deocamdatä pentru primele
säptämänj ale stagjunij de toam¬
nä, se anuntä la Londra frei pre.
miere de operetä ale vechilor
maestri vienezi. C. B. Cochran,
faimosul director englez, pregä¬
teste „Liebelei' u muzica lui Os¬
kar Strauss.